Misterul mormântului lui Nicolaus Copernic: Un geniu redescoperit

Misterul mormântului lui Nicolaus Copernic: Un geniu redescoperit

Matematician, astronom, economist, doctor și canonic al Catedralei Frauenburg, Nicolaus Copernic a avut o contribuție majoră la lumea științei. Declarat eretic de Biserica Catolică, Nicolaus Copernic a fost un gânditor excepțional și un pionier al astronomiei moderne.

Când a murit, în 1543, savantul polonez era hulit de întreaga lume academică. El a fost îngropat într-un mormânt nemarcat, sub podeaua Catedralei Frauenburg.

Odată cu trecerea timpului, locul exact al rămășițelor lui Nicolaus Copernic a fost uitat. De atunci, mai mulți oameni, printre care Napoleon Bonaparte și naziștii, au încercat să îi găsească mormântul, însă fără succes.

Apoi, în 2004, o echipă de oameni de știință polonezi a pornit o investigație incredibilă, care avea să deslușească misterul mormântului lui Copernic.

Nicolaus Copernic, un savant vizionar

Portretul lui Copernic (1580), aflat la primăria orașului Torun. Pictura se bazează pe un autoportret. Artistul este necunoscut

Nicolaus Copernic devenit celebru după ce a lansat ideea că Pământul și celelalte planete se învârteau în jurul Soarelui – teoria heliocentrică – o ipoteză care contrazicea dogmele bine statornicite ale vremii.

La acea vreme, credința generală, susținută și de Biserica Catolică, era că toate corpurile cerești se învârteau în jurul unui Pământ staționar, care se afla în centrul universului – teoria geocentrică.

Dându-și seama că teoria sa contrazicea părerile general acceptate ale vremii, Nicolaus Copernic a fost prudent. Cu puțin timp înainte de moarte, el și-a publicat descoperirea sub titlul „De revolutionibus orbium coelestium” („Despre mișcările de revoluție ale sferelor cerești”).

Biserica l-a declarat eretic

Pe pagina din stânga este o reprezentare a teoriei heliocentrice a lui Copernic

Fiindcă ideile lui Nicolaus Copernic erau atât de radicale, lucrarea sa a fost privită ca o glumă ridicolă. Autorul fiind mort și, astfel, imposibil de denigrat, oficialii nu au acordat prea multă atenție lucrării.

Însă, cu timpul, și alți oameni de știință au început să-și declare sprijinul pentru teoria coperniciană. Acest lucru era o amenințare la adresa ideilor geocentrice ale Bisericii.

De aceea, la peste 70 de ani de la publicarea teoriei lui Copernic, oficialii au declarat public că savantul era un eretic. Pe 4 martie 1616, cartea sa a fost inclusă pe lista de cărți interzise de Biserica Catolică.

A rămas pe listă până în 1748, când Papa Benedict al XIV-lea a eliminat-o.

 

Misterul mormântului lui Nicolaus Copernic

Catedrala Frauenburg (astăzi Frombork), unde a lucrat Nicolaus Copernic

În tot acest timp, mormântul lui Nicolaus Copernic se afla undeva sub podeaua Catedralei Frauenburg (astăzi Frombork), între alte peste 100 de morminte. Invadatorii suedezi au jefuit criptele de sub catedrală în secolul al XVII-lea.

Apoi, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, clădirea a fost avariată din nou. Așa că, în 2004, când oamenii de știință au început să caute rămășițele savantului, sub podeaua catedralei se afla numai o grămadă de oase împrăștiate.

Misterul mormântului lui Nicolaus Copernic: Un geniu redescoperit

Matematician, astronom, economist, doctor și canonic al Catedralei Frauenburg, Nicolaus Copernic a avut o contribuție majoră la lumea științei. Declarat eretic de Biserica Catolică, Nicolaus Copernic a fost un gânditor excepțional și un pionier al astronomiei moderne.

Când a murit, în 1543, savantul polonez era hulit de întreaga lume academică. El a fost îngropat într-un mormânt nemarcat, sub podeaua Catedralei Frauenburg.

Odată cu trecerea timpului, locul exact al rămășițelor lui Nicolaus Copernic a fost uitat. De atunci, mai mulți oameni, printre care Napoleon Bonaparte și naziștii, au încercat să îi găsească mormântul, însă fără succes.

Apoi, în 2004, o echipă de oameni de știință polonezi a pornit o investigație incredibilă, care avea să deslușească misterul mormântului lui Copernic.

Nicolaus Copernic, un savant vizionar

nicolaus copernic nicolaus_copernic_01

Portretul lui Copernic (1580), aflat la primăria orașului Torun. Pictura se bazează pe un autoportret. Artistul este necunoscut

Nicolaus Copernic devenit celebru după ce a lansat ideea că Pământul și celelalte planete se învârteau în jurul Soarelui – teoria heliocentrică – o ipoteză care contrazicea dogmele bine statornicite ale vremii.

La acea vreme, credința generală, susținută și de Biserica Catolică, era că toate corpurile cerești se învârteau în jurul unui Pământ staționar, care se afla în centrul universului – teoria geocentrică.

Dându-și seama că teoria sa contrazicea părerile general acceptate ale vremii, Nicolaus Copernic a fost prudent. Cu puțin timp înainte de moarte, el și-a publicat descoperirea sub titlul „De revolutionibus orbium coelestium” („Despre mișcările de revoluție ale sferelor cerești”).

Biserica l-a declarat eretic

nicolaus copernic nicolaus_copernic_02

Pe pagina din stânga este o reprezentare a teoriei heliocentrice a lui Copernic

Fiindcă ideile lui Nicolaus Copernic erau atât de radicale, lucrarea sa a fost privită ca o glumă ridicolă. Autorul fiind mort și, astfel, imposibil de denigrat, oficialii nu au acordat prea multă atenție lucrării.

Însă, cu timpul, și alți oameni de știință au început să-și declare sprijinul pentru teoria coperniciană. Acest lucru era o amenințare la adresa ideilor geocentrice ale Bisericii.

De aceea, la peste 70 de ani de la publicarea teoriei lui Copernic, oficialii au declarat public că savantul era un eretic. Pe 4 martie 1616, cartea sa a fost inclusă pe lista de cărți interzise de Biserica Catolică.

A rămas pe listă până în 1748, când Papa Benedict al XIV-lea a eliminat-o.

Misterul mormântului lui Nicolaus Copernic

nicolaus copernic

Catedrala Frauenburg (astăzi Frombork), unde a lucrat Nicolaus Copernic

În tot acest timp, mormântul lui Nicolaus Copernic se afla undeva sub podeaua Catedralei Frauenburg (astăzi Frombork), între alte peste 100 de morminte. Invadatorii suedezi au jefuit criptele de sub catedrală în secolul al XVII-lea.

Apoi, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, clădirea a fost avariată din nou. Așa că, în 2004, când oamenii de știință au început să caute rămășițele savantului, sub podeaua catedralei se afla numai o grămadă de oase împrăștiate.

Deoarece Nicolaus Copernic fusese responsabil de altarul Sfintei Cruci, investigatorii au presupus că el a fost îngropat lângă acest altar.

O descoperire importantă

Oamenii de știință au demarat identificarea lui Copernic după un craniu descoperit sub podeaua catedralei

Apoi, în 2005, arheologii au descoperit un craniu chiar lângă altar. Îi lipsea mandibula, avea osul nasului rupt și aparținuse unui bărbat cu vârsta cuprinsă între 60 și 70 de ani.

Copernic avea 70 de ani când a murit. Să fi fost mormântul lui Copernic? Experții criminaliști din Varșovia au generat o reconstrucție computerizată a feței și au comparat rezultatele cu autoportretul lui Copernic.

Reconstrucția a revelat un bărbat care semăna cu Nicolaus Copernic, având inclusiv cicatricea de pe frunte. ADN-ul extras din molari se potrivea cu ADN-ul extras din două femururi găsite în apropiere.

Misterul mormântului lui Nicolaus Copernic: Un geniu redescoperit

 

Matematician, astronom, economist, doctor și canonic al Catedralei Frauenburg, Nicolaus Copernic a avut o contribuție majoră la lumea științei. Declarat eretic de Biserica Catolică, Nicolaus Copernic a fost un gânditor excepțional și un pionier al astronomiei moderne.

Când a murit, în 1543, savantul polonez era hulit de întreaga lume academică. El a fost îngropat într-un mormânt nemarcat, sub podeaua Catedralei Frauenburg.

Odată cu trecerea timpului, locul exact al rămășițelor lui Nicolaus Copernic a fost uitat. De atunci, mai mulți oameni, printre care Napoleon Bonaparte și naziștii, au încercat să îi găsească mormântul, însă fără succes.

Apoi, în 2004, o echipă de oameni de știință polonezi a pornit o investigație incredibilă, care avea să deslușească misterul mormântului lui Copernic.

Nicolaus Copernic, un savant vizionar

nicolaus copernic nicolaus_copernic_01

Portretul lui Copernic (1580), aflat la primăria orașului Torun. Pictura se bazează pe un autoportret. Artistul este necunoscut

Nicolaus Copernic devenit celebru după ce a lansat ideea că Pământul și celelalte planete se învârteau în jurul Soarelui – teoria heliocentrică – o ipoteză care contrazicea dogmele bine statornicite ale vremii.

La acea vreme, credința generală, susținută și de Biserica Catolică, era că toate corpurile cerești se învârteau în jurul unui Pământ staționar, care se afla în centrul universului – teoria geocentrică.

Dându-și seama că teoria sa contrazicea părerile general acceptate ale vremii, Nicolaus Copernic a fost prudent. Cu puțin timp înainte de moarte, el și-a publicat descoperirea sub titlul „De revolutionibus orbium coelestium” („Despre mișcările de revoluție ale sferelor cerești”).

Biserica l-a declarat eretic

nicolaus copernic nicolaus_copernic_02

Pe pagina din stânga este o reprezentare a teoriei heliocentrice a lui Copernic

Fiindcă ideile lui Nicolaus Copernic erau atât de radicale, lucrarea sa a fost privită ca o glumă ridicolă. Autorul fiind mort și, astfel, imposibil de denigrat, oficialii nu au acordat prea multă atenție lucrării.

Însă, cu timpul, și alți oameni de știință au început să-și declare sprijinul pentru teoria coperniciană. Acest lucru era o amenințare la adresa ideilor geocentrice ale Bisericii.

De aceea, la peste 70 de ani de la publicarea teoriei lui Copernic, oficialii au declarat public că savantul era un eretic. Pe 4 martie 1616, cartea sa a fost inclusă pe lista de cărți interzise de Biserica Catolică.

A rămas pe listă până în 1748, când Papa Benedict al XIV-lea a eliminat-o.

Misterul mormântului lui Nicolaus Copernic

nicolaus copernic

Catedrala Frauenburg (astăzi Frombork), unde a lucrat Nicolaus Copernic

În tot acest timp, mormântul lui Nicolaus Copernic se afla undeva sub podeaua Catedralei Frauenburg (astăzi Frombork), între alte peste 100 de morminte. Invadatorii suedezi au jefuit criptele de sub catedrală în secolul al XVII-lea.

Apoi, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, clădirea a fost avariată din nou. Așa că, în 2004, când oamenii de știință au început să caute rămășițele savantului, sub podeaua catedralei se afla numai o grămadă de oase împrăștiate.

Deoarece Nicolaus Copernic fusese responsabil de altarul Sfintei Cruci, investigatorii au presupus că el a fost îngropat lângă acest altar.

O descoperire importantă

nicolaus copernic nicolaus_copernic_06

Oamenii de știință au demarat identificarea lui Copernic după un craniu descoperit sub podeaua catedralei

Apoi, în 2005, arheologii au descoperit un craniu chiar lângă altar. Îi lipsea mandibula, avea osul nasului rupt și aparținuse unui bărbat cu vârsta cuprinsă între 60 și 70 de ani.

Copernic avea 70 de ani când a murit. Să fi fost mormântul lui Copernic? Experții criminaliști din Varșovia au generat o reconstrucție computerizată a feței și au comparat rezultatele cu autoportretul lui Copernic.

Reconstrucția a revelat un bărbat care semăna cu Nicolaus Copernic, având inclusiv cicatricea de pe frunte. ADN-ul extras din molari se potrivea cu ADN-ul extras din două femururi găsite în apropiere.

Însă cercetătorii nu dețineau probe de ADN de la vreo rudă a savantului. Din păcate, asta însemna că nu aveau nicio referință pentru a identifica cu siguranță scheletul.

În căutarea ADN-ului pierdut

Reconstrucția facială computerizată (stânga); Copie a autoportretului savantului (dreapta)

Cu puțină inspirație și puțin noroc, investigatorii au găsit ceea ce căutau. Însă, pentru a le înțelege descoperirea, trebuie să ne întoarcem puțin în timp.

În timpul celui de-Al Doilea Război Nordic, de la mijlocul secolului al XVII-lea, un val de invadatori din Suedia a devastat Polonia și a ruinat palate, castele, orașe întregi și biserici. Trupele invadatoare au transportat multe obiecte de valoare în Suedia.

Catedrala Frauenberg, unde a studiat Nicolaus Copernic, a suferit, și ea, pierderi importante. Printre lucrurile jefuite de trupele suedeze se afla și un manuscris care îi aparținuse savantului.

Este vorba de „Calendarium Romanum Magnum” („Marele calendar roman”), creat de Johannes Stoffler în 1518. Harta celestă descrisă de Stroffler avea să devină baza calendarului gregorian, pe care îl folosim și astăzi.

Două pagini din Calendarium Romanum Magnum

Nicolaus Copernic folosise această hartă drept referință astronomică și era posibil ca ea să fi conținut mostre din ADN-ul savantului. Dacă ADN-ul prelevat de pe carte se potrivea cu ADN-ul prelevat din dinți, poate că rămășițele savantului puteau fi identificate.

De-a lungul secolelor, manuscrisul s-a aflat la Universitatea Uppsala, din Suedia. Goran Henriksson, profesor de astronomie la Universitatea Uppsala, a inspectat cu atenție manuscrisul, pe care Nicolaus Copernic își făcuse notițe.

A descoperit nouă mostre de păr, care au fost trimise la laborator, pentru analiză. Patru fire de păr conțineau încă material genetic, iar două dintre ele aveau același ADN cu cel prelevat din molarii descoperiți în Polonia.

Se pare că oamenii de știință găsiseră, în sfârșit, mormântul lui Nicolaus Copernic. În 2008, ei au anunțat lumii întregi descoperirea lor.

De la eretic la erou

Sicriul cu rămășițele savantului, înainte de a fi așezat în cripta de sub podeaua catedralei

În mai 2010, la 467 de ani după moartea sa, astronomul și eroul național al Poloniei a fost din nou îngropat în Catedrala Frombork. De data aceasta, înalți oficiali ai Bisericii au ținut o slujbă memorială, au spus rugăciuni și i-au binecuvântat rămășițele.

Apoi, sicriul poleit a fost depus sub podeaua altarului Sfintei Cruci. O piatră funerară din granit negru, pe care este gravat sistemul solar cu Soarele în centru, marchează locul.

Astăzi, vizitatorii frumoasei Catedrale Frombork pot găsi cu ușurință mormântul lui Nicolaus Copernic. Cândva considerat un eretic ale cărui rămășițe dispăruseră din istorie, savantul se odihnește acum, onorat ca un erou național.